Fiscalitate

1. Înlăturarea birocrației și simplificare a procedurilor

Distrugerea barierelor birocratice care împiedică dezvoltarea întreprinderilor românești prin:

– înlăturarea formalităților excesive de înființare a întreprinderilor;

– asigurarea predictibilității cadrului normativ, în afaceri;

– promovarea rolului participativ al organelor administrative publice în dezvoltarea întreprinderilor. Fiscul este un partener al întreprinzătorului în colectarea taxelor, nu un jandarm;

Viziune aupra sistemului fiscal românesc

– trecerea de la regim obligatoriu la regim voluntar de plată a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, având în vedere că impozitul pe profit este cel general obligatoriu;

– simplificarea sistemului de impozite și taxe multiple pentru aceeași bază;

– eliminarea dublei taxări a veniturilor salariale: la salariat și la angajator;

– mărirea bazei de impozitare prin includerea așa numitelor ”contracte civile de prestări servicii” sub același regim;

– scăderea TVA la 20% printr-o colectare mult mai eficientă;

– politici fiscale echitabile pentru toate categoriile de întreprinderi.

2. Măsuri de combatere a corupției și spălării banilor.

– sancționarea funcționarilor publici care nu execută sumele datorate statului cu desfacerea contractelor de muncă și angajarea răspunderii civile a acestora;

Viziune aupra aplicării în sistemului fiscal românesc

Centralizarea într-o bază comună națională, pe persoană, a datelor privitoare atât la bunurile mobile și/sau imobile aflate în proprietate cât și la veniturile declarate începând cu anul 2004:

  • întocmirea unei declarații de avere din oficiu prin identificarea bunurilor aflate la finele anului 2013 în proprietatea persoanei și transmiterea acesteia către contribuabil;
  • acordarea unui termen de 6-12 luni pt. acceptarea sau contestarea acesteia, timp în care orice înstrăinare se face cu rezerva dreptului statului asupra bunului;
  • ulterior termenului de 6-12 luni, sub rezerva renunțării voluntare la bunul respectiv din partea contribuabilului, se trece la verificarea raportului dintre veniturile obținute și bunurile achiziționate;
  • bunurile a căror proveniență nu poate fi justificată cu documente și a căror valoare cumulată depășește valoarea veniturilor nete se pun sub sechestru asigurator până la sentința definitivă.

Confiscarea oricăror bunuri care se tranzacționează pe teritoriul României fără acte de proveniență și valorificarea/distrugerea acestora, în funcție de natură, periculozitate și perisabilitate. Aplicarea de măsuri suplimentare pentru descurajarea evaziunii fiscale:

  • poprirea tuturor bunurilor aflate în proprietatea persoanei sau a rudei până la gradul III, indiferent de valoarea acestora, până la demonstrarea sursei și legalității veniturilor cu care acestea au fost achiziționate;
  • aplicarea de sancțiuni/amenzi de 100% din valoarea bunurilor confiscate atât persoanelor care tranzacționează cât și celor care facilitează tranzacția;